Zona euro se pregătește pentru prăbușirea Greciei. „Planul B devine rapid planul A”

Autoritățile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susținere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeași zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro, relatează Reuters.

Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate, demonstrând cât de mult a reușit Tsipras să nemulțumească partenerii din uniunea monetară cu anunțul surprinzător referitor la referendum, după cinci luni de negocieri intense.

După respingerea solicitării Greciei de prelungire a programului de salvare, miniștrii de Finanțe din zona euro au spus că sunt pregătiți să facă tot ceea ce este necesar pentru a menține stabilitatea regiunii.

Miniștrii de Finanțe au arătat că zona euro este într-o situație mult mai bună decât în perioada de vârf a crizei datoriilor de acum câțiva ani, ei solicitând, implicit, Greciei să impună controlul capitalului pentru stabilizarea sistemului bancar.

Banca Centrală Europeană (BCE), care a asigurat stabilitatea sistemului financiar elen prin împrumuturi de urgență, va analiza duminică dacă va opri sau nu finanțarea băncilor prin programul ELA.

„Planul B devine rapid planul A”, a declarat ministrul finlandez de Finanțe Alexander Stubb.

Ministrul elen de Finanțe Yanis Varoufakis, care a părăsit reuniunea Eurogroup, a spus că „este o zi tristă pentru Europa”.

În Grecia, oamenii au format cozi la bancomate, iar introducerea controlului capitalului devine tot mai probabilă.

Premierul Tsipras a cerut grecilor să respingă termenii programului de salvare care prevede noi măsuri dureroase de reformă, precum tăierea pensiilor și majorarea taxei pe vânzări.

Ministrul olandez de Finanțe Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogroup, a spus că referendumul convocat de Tsipras subminează credibilitatea guvernului elen, potrivit Bloomberg.

„Nu doar că Guvernul grec a respins ultimle propuneri le instituțiilor, dar trebuie să realizați că propunerile au dat deja dovadă de flexibilitate maximă”, a arătat Dijsselbloem.

Varoufakis a spus în schimb că Guvernul a respins măsurile de austeritate propuse de creditori, respectiv Comisia Europeană, BCE și FMI, întrucât planul nu a dat nicio speranță că Grecia va ieși din criza economică.

„Măsurile, de la tăieri de pensii la reduceri ale salariilor, au fost un eșec clar având în vedere că Grecia a cerut primul ajutor financiar în 2010, iar de atunci a obținut două programe de finanțare în valoare totală de 240 de miliarde de euro”, a arătat ministrul.

Presiunile asupra Greciei sunt amplificate de faptul că Grecia trebuie să plătească FMI aproape 1,6 miliarde de euro pe 30 iunie.

BCE a majorat săptămânal fondurile puse la dispoziția băncilor elene prin programul de asistență de urgență ELA, iar în ultima perioadă zilnic, pentru a susține băncile afectate de retragerile depozitelor.

În total, băncile au primit din partea BCE prin programul ELA 89 de miliarde de euro.

Decizia de oprire a finanțării prin programul ELA necesită o majoritate de două treimi în consiliul guvernatorilor BCE format din 25 de membri, dar nu va fi greu de obținut dacă președintele instituției, Mario Draghi, o va susține.

Președintele băncii centrale germane, Jens Weidmann, membru în consiliul BCE, susține o astfel de măsură, el declarând joi că programul ELA ridică probleme serioase legate de finanțarea guvernelor, care este ilegală conform legislației comunitare, în condițiile în care băncile elene cumpără în mod regulat obligațiuni guvernamentale pe termen scurt în valoare de circa 9 miliarde de euro.

Majoritatea băncilor din Grecia sunt închise în perioada weekend-ului, așa că nu au fost semne de panică pe străzile din Atena.

Oficialii eleni au dat asigurări că că nu vor impune controlul capitalului pentru limitarea retragerilor, dar poliția a întărit securitatea în apropierea bancomatelor.

Banca Greciei a anunțat că face eforturi uriașe pentru a asigura că bancomatele sunt alimentate cu bani.

O filială a Piraeus Bank care în mod normal este deschisă sâmbăta de această dată a fost închisă, cu toate că în fața sa așteptau circa 100 de persoane. Un director a declarat că angajații se tem din cauza cozii formate.

Cozi lungi s-au format și la unele supermarketuri din Atena, oameni făcând stocuri.

În pofida îngrijorării, sunt și semne de sfidare, dar și de ușurare în rândul populației, după ani de austeritate și nenumărate întâlniri de urgență ale oficialilor eleni cu creditorii.

„Referendumul este necesar pentru trimite un mesaj europenilor că poporul grec nu este subjugat, nu mai suntem sub ocupație”, a spus Elias Papachadzis, un locuitor al Atenei în vârstă de 49 de ani.